Sinopsis
Fata Căpitanului de A.S. Pușkin descarcă online gratis cărți din literatura universală .PDF
Păzeşteţi cinstea încă de tânăr. Proverb
Romanul Fata căpitanului descrie, cu emoție și sensibilitate, Rusia patriarhală, sfîșiată, în anii 1773-1774, de una dintre cele mai mari crize ale istoriei sale milenare, în centrul căreia se detașeaz figura răsculatului Emelian Pugaciov.
Fragment
Prin bunăvoinţa unei rude apropiate, prinţul B., maior din gardă, am fost înscris ca sergent în regimentul Semionovski încă de pe când mă aflam în pântecele mamei .Dacă împotriva tuturor aşteptărilor, mama ar fi născut o fată, tata ar fi adus la cunoştinţa celor în drept moartea sergentului neprezentat şi cu asta chestiunea sar fi rezolvat.Am fost ţinut în concediu până la terminarea studiilor. Pe vremea aceea nu se învăţa can timpurile de azi. La vârsta de cinci ani am fost dat pe mâna unui slujitor, de la caii de călărie, Savelici, care, datorită purtării lui bune – căci Savelici nu bea – a fost înaintat la gradul de dascăl al meu. Sub supravegherea lui, la doisprezece ani ştiam carte rusească şi puteam să judec ca un cunoscător însuşirile unui ogar. Între timp, tata mia luat un franţuz de la Moscova, pe monsieur Beaupré, care a sosit la noi o dată cu provizia anuală de vin şi untdelemn de măsline. Sosirea lui nu ia plăcut deloc lui Savelici. „Slavă Domnului, bodogănea el, cred că copilul e deajuns de spălat, deajuns de pieptănat şi de hrănit. Nu mai au pe ce cheltui banii deau tocmit un «musie», parcă nar fi destui oameni deai noştri.” Beaupré fusese frizer în ţara lui, soldat în Prusia şi venise în Rusia pour être outchitel , fără să ştie prea bine ce însemna acest cuvânt. Era băiat bun, însă uşuratic şi tare destrăbălat. Marea lui meteahnă era patima pentru sexul frumos; drept răsplată pentru gingăşiile lui, nu rareori primea ghionturi, încât se văita după aceea zile întregi. În afară de asta, nu era, după cum spunea el, duşmanul sticlei, sau, cum se spune la noi, îi plăcea să cam tragă la măsea. Cum însă la noi vinul se servea doar la masă şi chiar şi atunci numai câte un păhărel, şi cum de obicei pe el îl treceau cu vederea, Beaupré sa deprins foarte repede cu rachiul rusesc şi a început săl prefere chiar vinurilor din patria lui, găsindul incomparabil mai folositor pentru stomac. Neam înţeles bine chiar de la început şi cu toate că datoria lui, după contract, era să mă înveţe franţuzeşte, nemţeşte, precum şi toate! Ştiinţele, el a găsit cu cale să înveţe de la mine so rupă ruseşte, iar după aceea neam văzut fiecare de treaba lui. Ne înţelegeam de minune. Nici numi doream alt mentor. Dar soarta nea despărţit curând, şi iată în ce împrejurare.
Recomandăm: Garabet Ibrăileanu- Adela .PDF
Recomandăm: Mica librărie de pe Sena – Nina George carte .PDF
Recenzii cititori (0)
Recenzii cititori (0)
Recenzii încă nu există. Poți fi primul!
